Menopauza este o etapă normală a vieții, dar efectele ei nu se limitează la dispariția menstruației.

Pentru unele femei, schimbările sunt ușoare. Pentru altele, apar bufeuri, tulburări de somn, uscăciune vaginală, modificări ale greutății, disconfort urinar sau dureri articulare.

În paralel, scăderea nivelului de estrogen poate influența și sănătatea osoasă.

De aceea, perioada de după 45–50 de ani merită privită mai larg decât printr-o singură specialitate. Uneori este nevoie de evaluare ginecologică, alteori endocrinologică, iar în anumite situații cele două perspective se completează.

Menopauza nu apare într-o singură zi

Înainte de menopauza propriu-zisă există o perioadă de tranziție numită perimenopauză.

În această etapă, ciclurile pot deveni neregulate și pot apărea primele simptome hormonale.

Unele femei observă:

• menstruații mai rare;
• menstruații mai abundente;
• bufeuri;
• transpirații nocturne;
• tulburări de somn;
• iritabilitate;
• dificultăți de concentrare;
• uscăciune vaginală;
• scăderea libidoului.

Menopauza se consideră instalată, în mod obișnuit, după 12 luni consecutive fără menstruație, în absența unei alte cauze medicale.

Simptomele nu sunt identice pentru toate femeile

Una dintre greșelile frecvente este ideea că menopauza ar trebui să arate la fel pentru toate femeile.

Nu este așa.

Unele femei au bufeuri intense și tulburări de somn.

Altele sunt mai afectate de uscăciunea vaginală, durerea la contact sexual sau infecțiile urinare recurente.

Unele observă schimbări de dispoziție sau de concentrare.

Altele nu au aproape niciun simptom deranjant.

De aceea, evaluarea trebuie adaptată fiecărei paciente.

Articolul despre simptomele menopauzei explică mai detaliat schimbările frecvente și situațiile în care este recomandat consultul ginecologic.

Uscăciunea vaginală și disconfortul urinar sunt frecvente

Scăderea estrogenilor poate afecta mucoasa vaginală și țesuturile din zona genito-urinară.

Pot apărea:

• uscăciune vaginală;
• arsură;
• mâncărime;
• durere la contact sexual;
• disconfort la examinarea ginecologică;
• urinări mai frecvente;
• senzație de urgență urinară;
• infecții urinare recurente.

Aceste simptome pot face parte din ceea ce este numit sindrom genito-urinar al menopauzei.

Există soluții terapeutice, dar înainte de tratament trebuie excluse infecțiile și alte cauze ale simptomelor.

Sângerarea după menopauză nu trebuie considerată normală

Unul dintre cele mai importante mesaje este legat de sângerare.

După instalarea menopauzei, orice sângerare vaginală trebuie evaluată medical.

Chiar și o cantitate mică.

Chiar dacă apare o singură dată.

Chiar dacă nu există durere.

De cele mai multe ori cauza poate fi benignă, dar există situații care necesită investigații suplimentare.

De aceea, sângerarea postmenopauză nu ar trebui pusă automat pe seama „schimbărilor hormonale”.

Ce poate include evaluarea ginecologică

Investigațiile nu sunt identice pentru toate pacientele.

În funcție de vârstă, simptome și istoricul medical, medicul poate recomanda:

• examen ginecologic;
• ecografie transvaginală;
• test Babeș-Papanicolau;
• test HPV;
• examen de secreție vaginală;
• sumar de urină și urocultură;
• analize de sânge;
• investigații suplimentare dacă există sângerare sau alte simptome de alarmă.

Nu toate testele sunt necesare în fiecare situație.

Menopauza influențează și sănătatea oaselor

După menopauză, scăderea estrogenilor poate accelera pierderea de masă osoasă.

Aceasta nu înseamnă că orice femeie va dezvolta osteoporoză.

Riscul depinde de mai mulți factori.

Printre ei:

• vârsta;
• istoricul familial;
• menopauza precoce;
• greutatea corporală foarte mică;
• fumatul;
• consumul excesiv de alcool;
• sedentarismul;
• deficitul de vitamina D;
• anumite boli endocrine;
• tratamentul prelungit cu corticosteroizi;
• antecedentele de fracturi.

De aceea, sănătatea osoasă după menopauză nu trebuie redusă la ideea de „a lua calciu”.

Osteoporoza poate evolua fără simptome

Osteoporoza este numită frecvent o boală tăcută.

O persoană poate avea o densitate osoasă redusă fără să simtă nimic.

Uneori primul semn este o fractură apărută după un traumatism minor.

Fracturile de șold, vertebrale și de antebraț sunt printre cele mai importante complicații.

Riscul devine mai relevant odată cu vârsta și în prezența altor factori predispozanți.

Când poate fi utilă osteodensitometria

Osteodensitometria, cunoscută și ca DXA sau DEXA, măsoară densitatea minerală osoasă.

Nu este o investigație care trebuie efectuată automat de orice femeie imediat ce intră la menopauză.

Indicația depinde de vârstă și de factorii de risc.

Poate deveni relevantă, de exemplu, atunci când există:

• fracturi după traumatisme minore;
• menopauză precoce;
• tratament cortizonic de lungă durată;
• boli endocrine;
• greutate corporală foarte mică;
• istoric familial important;
• alți factori de risc pentru osteoporoză.

Articolul despre riscul de osteoporoză după menopauză explică rolul osteodensitometriei, vitaminei D, calciului și evaluării endocrinologice.

Vitamina D și calciul nu trebuie privite separat de restul evaluării

Sănătatea osoasă depinde de mai mulți factori.

Calciul și vitamina D sunt importanți, dar nu reprezintă singurele elemente relevante.

Contează și:

• activitatea fizică;
• expunerea rezonabilă la soare;
• alimentația;
• masa musculară;
• echilibrul;
• prevenirea căderilor;
• tratamentele utilizate;
• bolile endocrine asociate.

Administrarea suplimentelor fără evaluare nu este întotdeauna necesară.

Doza și indicația trebuie adaptate situației fiecărei persoane.

Mișcarea este una dintre cele mai importante măsuri preventive

Activitatea fizică are beneficii care depășesc controlul greutății.

Exercițiile regulate pot ajuta la:

• menținerea masei musculare;
• păstrarea mobilității;
• îmbunătățirea echilibrului;
• reducerea riscului de cădere;
• susținerea sănătății cardiovasculare;
• menținerea sănătății osoase.

Exercițiile cu greutatea corpului și cele de forță pot avea un rol important, dacă sunt potrivite pentru starea de sănătate a persoanei.

Greutatea corporală se poate modifica după menopauză

Multe femei observă o tendință de creștere în greutate în această perioadă.

Cauzele nu sunt exclusiv hormonale.

Odată cu vârsta poate scădea masa musculară, iar nivelul de activitate fizică se poate reduce.

Somnul prost și schimbările de stil de viață pot contribui și ele.

De aceea, abordarea realistă este mai utilă decât dietele foarte restrictive.

Obiectivul ar trebui să fie menținerea unei greutăți sănătoase și a masei musculare, nu urmărirea unor schimbări rapide.

Riscul cardiovascular merită și el reevaluat

Menopauza nu afectează doar sistemul reproducător și oasele.

În această etapă a vieții pot deveni mai relevante:

• tensiunea arterială;
• colesterolul;
• glicemia;
• greutatea;
• circumferința abdominală;
• fumatul;
• sedentarismul;
• istoricul familial.

Aceste elemente merită urmărite în cadrul prevenției generale.

Terapia hormonală nu este potrivită pentru toate femeile

Terapia hormonală poate fi utilă pentru anumite paciente, în special atunci când simptomele afectează semnificativ calitatea vieții.

Dar nu este potrivită pentru toate femeile.

Decizia trebuie luată individual, ținând cont de:

• vârstă;
• momentul instalării menopauzei;
• severitatea simptomelor;
• istoricul personal;
• antecedentele familiale;
• riscul cardiovascular;
• istoricul oncologic;
• alte contraindicații.

Nu este recomandat ca terapia să fie începută fără evaluare medicală.

Când poate fi util ginecologul și când endocrinologul

Ginecologul poate fi prima alegere pentru:

• sângerări;
• uscăciune vaginală;
• durere la contact sexual;
• infecții urinare recurente;
• simptome genito-urinare;
• evaluarea opțiunilor de tratament hormonal;
• screening ginecologic.

Endocrinologul poate deveni relevant atunci când există:

• osteopenie sau osteoporoză;
• deficit important de vitamina D;
• tulburări de calciu;
• boli tiroidiene;
• suspiciunea unei cauze hormonale;
• menopauză precoce;
• fracturi de fragilitate.

În multe situații, cele două specialități se completează.

La Clinica Prevencia, evaluarea poate fi orientată către ginecologie sau endocrinologie în funcție de simptome și de problema dominantă.

Unele simptome trebuie evaluate mai repede

Există situații în care nu este recomandată amânarea consultului.

Printre ele:

• sângerare după menopauză;
• sângerare vaginală abundentă;
• durere pelvină severă;
• secreții vaginale neobișnuite asociate cu durere sau febră;
• fractură după un traumatism minor;
• durere bruscă de spate cu suspiciune de fractură vertebrală;
• stare generală semnificativ alterată.

Aceste situații necesită evaluare medicală.

După menopauză, prevenția devine mai largă, nu mai complicată

Menopauza nu este o boală.

Dar este un moment în care profilul de risc al femeii începe să se schimbe.

Unele simptome țin de ginecologie.

Altele de endocrinologie.

Altele de sănătatea cardiovasculară, metabolism sau stil de viață.

Nu este nevoie ca fiecare femeie să facă toate investigațiile posibile.

Este nevoie ca evaluarea să fie adaptată vârstei, simptomelor și factorilor de risc.

Aceasta este diferența dintre un control făcut „pentru orice eventualitate” și o strategie de prevenție bine orientată.

Pentru femeile aflate la menopauză, obiectivul nu este doar controlul bufeurilor sau al disconfortului vaginal.

Este păstrarea sănătății pe termen lung: oase puternice, mobilitate, sănătate cardiovasculară și identificarea la timp a simptomelor care merită investigate.